http://ask.fm/EF2-----Adresati-mi intrebarea pe care n-ati avut curajul pina acum!
Nutza BloG
Lucrul important este acesta: Sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai pentru ce ai putea sa devii.
вторник, 24 июля 2012 г.
суббота, 7 июля 2012 г.
Poti ierta daca persoana iubita te-a inselat?
Când persoana iubita te-a inselat simţi că toată viaţa ţi-a fost dată peste cap. Ţi-ai pierdut increderea în ea, în iubirea voastră, şi te întrebi dacă vei mai fi în stare de acum încolo să te ataşezi de cineva.
Dar poate că lucrurile se întâmplă cu un anumit motiv şi nimic nu e aleatoriu… Oamenii cu gândire pozitivă văd în asta o lecţie din care au ceva de învăţat… Nu o văd ca pe o nenorocire, ci ca pe un test la şcoala vieţii.
Deşi simţi că cerul s-a prăbuşit peste tine şi trăieşti un coşmar din care speri să te trezeşti, încearcă totuşi să te aduni. Nu lăsa sufletul tău rănit să preia controlul, pentru că în momentul ăsta e mai destructiv ca niciodată. Întoarce-te la raţiune şi încearcă să te detaşezi, judecând situaţia la rece.
În primul rând, lasă orgoliul la o parte, pentru că îţi aduce doar deservicii. Crezi că între voi doi s-a pierdut ceva irecuperabil, o anumită puritate, şi aici ai dreptate. Dar – la fel ca în legea conservării energiei – nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă. Încearcă să gândeşti pozitiv, chiar dacă vezi negru în faţa ochilor.
Poţi să priveşti această întâmplare ca pe o fatalitate care va duce la despărţirea voastră sau poţi să încerci să transformi acest lucru negativ în ceva pozitiv. Oricât eşti de supărat, undeva într-un ungher al sufletului tău mai există o fărâmă de speranţă de care ai putea să te agăţi, gândindu-te că poate mai există o şansă să fii din nou fericit.
Priveşte persoana care te-a inselat. Analizează-i trăirile. Priveşte-o în ochi şi încearcă să-i citeşti în suflet. Dacă simţi că regretă sincer, dacă simţi că te iubeşte, dacă te imploră să o ierti, dacă îţi arată devotament şi ataşament reînnoit, poate că merită a doua şansă… Comunicarea e esenţială în aceste momente de cumpănă. Încercaţi să aveţi discuţii sincere, profunde despre relaţia voastră, deschideţi-va sufletul unul în faţa celuilalt…
Poate că acum, după greşeală, simte că te iubeşte mai mult ca înainte… Cel mai adesea aşa se întâmplă… Poate că această experienţă a trezit-o din visare şi o va face să-ţi preţuiască iubirea mai mult decât a făcut-o până acum. Toţi funcţionăm aşa, nu apreciem un lucru la adevărata lui valoare decât atunci când suntem în pericol de a-l pierde…
Poţi găsi în tine acele resursele sufleteşti care să te ajute să ierti? Depinde doar de tine, de cât de mult iubeşti şi de cât de generos e sufletul tău… Pentru că iertarea e lucrul cel mai greu de oferit, e încercarea supremă a sufletului omenesc… De iertare sunt capabile doar sufletele mari… restul oamenilor dispreţuiesc sau se răzbună…
Iertarea este în fond esenţa creştinismului… Ce a spus Isus pe cruce? “Iarta-i Doamne, ca nu ştiu ce fac!” Şi cât de adevărat este acest lucru în cazul tinerilor! Cât de necugetat acţionează ei, cât de impulsiv! Cât sunt de inconstanţi, confuzi şi lipsiţi de simţul măsurii!
Iau de la început dragostea ca un joc, fără să-şi dea seama ce înseamnă pierderea ei până nu se confruntă direct cu ea. Dacă întrebi fiinţa iubita de ce te-a inselat, s-ar putea să nu ştie ce să-ţi răspundă. În tinereţe toţi facem lucruri aberante pe care nu ni le putem explica…
Doar o persoană matură, care a trecut prin bulversările adolescenţei îi poate înţelege – cu mintea de acum – pe tineri. Toate jocurile lor de-a iubirea nu sunt altceva decât experimente. Unele reuşite, altele eşuate. Cei mai mulţi nu pot facefeedback decât învăţând din greşeli.
Dar drama cea mai mare e atunci când înţelegi ce simte fiinţa iubita, îi acorzi circumstanţe atenuante şi totuşi nu găseşti în tine puterea de a ierta. În cazul acesta, trădarea şi consecinţele ei (despărţirea) rămân în subconştient ca o situaţie nerezolvată satisfăcător. Ca o rană mereu deschisă, care va ajunge să-ţi afecteze relaţiile viitoare…
Orgoliul satisfăcut nu-ţi ţine de cald, răzbunarea şi ura îţi otrăvesc sufletul, resentimentele ţi-l încătuşează… Doar iertarea te face să te simţi eliberat, ca de o mare povară… doar ea îţi va putea alina sufletul… Cei capabili de iertare, ştiu despre ce vorbesc…
Desigur, există şi riscul să o facă din nou. Nimeni nu-ti poate oferi certitudini. Dar măcar nu poţi să spui că nu ai încercat.
Gândeşte-te la iubirea voastră ca la o cetate asediată de persoane din exterior, care vor să o cucerească, pentru că de multe ori iubirea stârneşte invidii… Dacă cetatea e puternică, nu poate fi distrusă. Singurul mod în care poate fi cucerită şi distrusă o cetate puternică e din interior …
Dacă legătura voastră sufletească slăbeşte, dacă ceea ce s-a întâmplat ajunge să vă dezbine, iubirea dintre voi nu mai are nici o şansă… Ce v-a ţinut până acum împreună a fost faptul că aţi fost uniţi, aţi avut încredere unul în celălalt şi aţi făcut front comun împotriva tuturor celor care s-au opus iubirii voastre…
Poţi să transformi faptul că ai fost inselat în ceva pozitiv? Asta e o mare provocare pentru oricine. Ştii ce a spus Ford când fabrica i-a fost arsă din temelii? În timp ce toţi angajaţii erau distruşi de tragedie şi se gândeau la ce e mai rău, Ford a spus: “Ce bine! Toate greşelile noastre au ars. Putem de acum încolo să facem lucrurile mult mai bine!” Dar e nevoie de multă forţă morală, încredere şi viziune pozitivă ca să poţi privi lucrurile astfel…
Poţi ierta dacă persoana iubita te-a inselat, daca remuşcările ei sunt sincere si suferă pentru că te-a rănit? Ce alegi? Despărţirea sau continuarea relaţiei?
Dacă alegi despărţirea, momentul acesta va rămâne în amintirile tale ca o bilă neagră, pentru că nu ai reuşit să-ţi depăşeşti suferinţa şi să ierti.
Dacă alegi continuarea relaţiei, asta poate să însemne un upgrade pentru iubirea voastră, pentru că veţi începe să o preţuiţi mai mult ca până acum. Poate să însemne şi un pas spre maturizare, pentru că o astfel de încercare vă căleşte psihic şi sufletesc pe amândoi, vă face mai puternici şi mai pregătiţi pentru confruntările vieţii.
пятница, 1 июня 2012 г.
четверг, 31 мая 2012 г.
Pizza Capriciosa!
150 ml apa calda
1/2 lingurita zahar tos
1 lingurita drojdie uscata
250 g faina
3 linguri ulei de masline
1 lingurita sare
450 g rosii coapte bine
250 g sunca fiarta taiata felii
100 g mozzarella
3 fileuri de sardele din conserva
6 anghinare (miezul) conservate in ulei
4 linguri ulei (de masline)
150 g masline negre
sare sau piper dupa gust
1 lingura ulei de masline pentru a unge tava
50 g masline
Mod de preparare:
Se pune intr-un vas drojdia care se amesteca cu o lingurita de faina, 3 linguri de apa calda si zahar pana se face ca o pasta. Se acopera si se lasa sa se umfle.
Intr-un bol se pune faina, iar in mijlocul ei se face o gaura si se toarna amestecul de drojdie, uleiul, sarea si se amesteca pana cand se formeaza un aluat moale, elastic care nu se lipeste de maini. In caz de nevoie se adauga si restul de apa. Dupa ce s-a framantat, se acopera bolul cu un prosop si se lasa la dospit. Se vor obtine aproximativ 450-500 g de aluat care se introduce intr-o punga si se da la frigider cca 30-45 min.
Rosiile se oparesc pentru a se putea curata usor de coaja, iar dupa ce se racesc se taie in 4 felii. Sunca se taie in fasii de latimea degetului. Sardelele se taie in bucati mici, iar anghinarele se taie in 4 felii.
Se porneste cuptorul la 200 grade. In timp ce cuptorul se lasa la incalzit, aluatul este scos din frigider si se pune pe o planseta tapetata cu faina. Se intinde sub o forma, de marimea tavii si se pune in tava unsa cu ulei.
Foaia de aluat se unge cu 2 linguri de ulei, iar peste ea se aseaza uniform mozzarella rasa, feliile de rosii, sunca, sardelele si maslinele. Se adauga sare si piper dupa gust, se stropeste cu ulei si se da la cuptor cca 25 de minute. Cand pizza a devenit crocanta se scoate si se serveste dupa preferinte.
Optional peste pizza se pot adauga masline si ketchup.
Este foarte gustoasa n-o sa pierdeti timpul in zadar,Va doresc pofta buna!
воскресенье, 20 мая 2012 г.
Mama-cea mai sfinta comoara!
Cu familia dar şi cu cei din jur se poartă frumos, este comunicativă şi are foarte mulţi prieteni, adoră să stea de vorbă si să inţealeagă problemele fiecăruia.
Când îi cere ajutorul altcineva răspunde la apelul acelei persoane, chiar dacă mai are ceva de făcut nu se lasă până nu duce la bun sfârşit acest lucru.Ea mi-a dăruit viată m-a alintat la sânul ei şi ma învătat a vorbi. Întotdeauna are câte un cuvânt şi un sfat de încurajare pentru mine, chiar şi atunci când este dezamăgită de către ceilalţi. După o vorbă bună şi o mângâiere din partea ei toată supărarea şi durerea dispare de parcă nici nu aş fi simţit-o.
Iubirea ei este nepreţuită, este ca un tablou ce merită să fie pus în ramă şi expus publicului, toată lumea fiind fermecată de frumuseţea acestuia. Dacă aş putea să o pot desena pe mama în floarea gingaşă a trandafirilor să-i pot mirosi, să simt mereu căldura ei aparte. Alături de mama bolta vieţii mele e mereu linistită si senină fără urmă de nori.
Mama este o floare sfântă care îmi este îngrijitor, dar mai presus de toate îmi este şi prietenă. Este ca o carte de poveşti ce îmi dezvăluie ce este bine si ce este rău, ce este drept şi nedrept, frumos sau urât, ce lucruri sunt cinstite şi care nu sunt, modul cum să treci prin această lume cu “capul sus”. Chipl ei cel blând şi surâzător îmi este cusut cu fir de aur în inimă ce-l port in suflet mereu, iar ori de câte ori îmi este greu, face ca totul să devină mult mai uşor şi mai plăcut.
Este lumina vieţii mele ce nu se stinge niciodată ce străluceşte in mine ca steaua de pe cer, ea este leagănul de poveşti ce mi-a mângaiat copilăria şi a făcut ca orice zi petrecută alături de ea să fie o zi de basm. Este luceafărul ce apare in noaptea misterioasă reuşind să dezvăluie totul cu lumina lui.
Când mama îmi este alături mă simt mult mai bine, mă strânge la pieptului ei şi ascult cum îi bate inima aşa de tare de parcă sta să iasă din piept. Mă iubeşte aşa de mult incât dragostea ce mi-o poartă mă ajută să trec peste orice. Aş vrea să ramână lânga mine, să îmi zâmbească cu ochii mari si limpezi, să ştie să mă alinte, să mă ajute când am nevoie de ea.
Numai mama face ca totul să mi se pară uşor, ea are întotdeauna cea mai bună soluţie la problemele mele, numai ea ştie să îmi aline suferinţa sau să mă incurajeze pentru a capăta incredere in mine,este singura care mă poate face să mă simt cea mai importantă persoană din viaţa ei.
Eu la rândul meu o iubesc şi o preţuiesc,dragostea pentru ea o pot asemăna cu un trandafir roşu, proaspăt aflat in zorii dimineţii cu bobiţe de rouă deasupra şi deasemenea aceasta este puternică precum o stâncă ce nu poate fi mişcată de nimeni niciodată.
În încheiere îmi doresc ca fiecare copil fie e mai mare sau mai mic să nu uite niciodată că mama este cea mai de preţ comoară pe care o avem, este cea care ne călauzeşte paşii în viaţă, fiind singura femeie ce merită să-i fie acordată importanţa cu adevărat necesară.
O iubesc enorm si as vrea sa fie alaturi de mine in orice moment mai complicat din viata mea!
суббота, 12 мая 2012 г.
Подписаться на:
Сообщения (Atom)